Poezie

peşteală

mă-mbrăţişează somnul lumii
într-o dimineaţă cu coroană de soare

acum, ramurile se ondulează pe ascuns
spre un centru nevăzut

dar peste câteva cercuri
ne vom trezi dincolo de răsărit
atât de lipiţi de trunchiul unui vis

încât ne vor creşte şi nouă rădăcini
drept până în mijlocul clipei

Photo by Francesco Paggiaro from Pexels

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *